Povestea capelei Stella Maris de la Vităneşti, copie a lăcaşului Reginei Maria de la Balcic


23 august 2016

Capela Stella Maris de la Vităneşti, o bijuterie arhitecturală copie a celebrei capele ridicată de Regina Maria la Balcic, este captivă între bălării pe terenurile unei societăţi private. Capela a fost ridicată de omul politic Victor Antonescu, boier al locului, care a cerut planurile construcţiei chiar de la Regina Maria.

Pe drumul care leagă Alexandria de Bucureşti, chiar în apropiere de intrarea în reşedinţa de judeţ a Teleormanului, ascunsă între bălării, pe terenurile unei societăţi agricole private, zace o bijuterie arhitecturală: capela Stella Maris, copie fidelă a capelei ridicate de Regina Maria la Balcic.Pe şoseaua europeană 70, drum intens circulat, trec zilnic sute de şoferi. Din depărtare se zăreşte turla lăcaşului de cult unicat, însă drum de acces către capelă nu există.  O poartă ruginită şi nişte ziduri dărăpănate la marginea şoselei sunt semn că proprietatea este privată şi capela a cărei frumuseţe poate stârni interes din şosea rămâne, deocamdată, interzisă trecătorilor.  

  Capela cunoscută sub numele de ”Stella Maris de la Vităneşti” este monument istoric şi face parte dintr-un ansamblu arhitectural, în care intră şi casa în care s-a născut filosoful Constantin Noica, imobil aflat, de asemenea, abandonat şi captiv pe terenurile societăţii private.

Victor şi Eliza Antonescu, ctitorii capelei

Istoria capelei se leagă de numele Reginei Maria şi  de numele celebrei familii boiereşti Antonescu din Vităneşti.  Victor Antonescu a fost membru marcant al PNL, om de stat şi diplomat important al secolului trecut. A fost ministru al Justiţiei  între 1914-1917,  ministru de  Finanţe în 1916 şi ministru de Externe  între 1936-1937. A fost, de asemenea, ministru plenipotenţiar al României la Paris, fiind unul dintre oamenii politici români care au jucat un rol important la Conferinţa de Pace de la Paris.

Antonescu a fost unul dintre apropiaţii Reginei Maria. Împreună cu soţia sa , Eliza, politicianul a dorit să ridice pe moşia sa de la Vităneşti  o capelă după modelul capelei Reginei Maria de la Balcic. A primit planurile capelei regale Stella Maris şi în 1936 a demarat construcţia bijuteriei arhitecturale, unicat în România. Capela este o construcţie specială, având doar naos şi altar.  Absida altarului este tipic bizantina, ca şi restul clădirii.Interiorul este în intregime îmbrăcat în frescă, iar picturile originale s-au păstrat în timp. Frescele exterioare ale capelei nu s-au mai păstrat, iar picturile originale din exterior se disting astăzi destul de greu.  Capela de la Vităneşti a fost construită din cărămidă spre deosebire de capela reginei de la Balcic care a fost făcută din piatră.

Antonescu a lăsat moştenire capela, iniţial, Academiei Române, printr-un document semnat la data de data de 11 iulie 1943. După moarte, a fost înmormântat în micul lăcaş, alături de soţie. Capela a fost jefuită de soldaţii Armatei Roşii în timpul cel de-al doilea război mondial. „Sovieticii au profanat mormintele celor doi ctitori. Nu este legendă, este adevărat. După trecerea ruşilor, oamenii au găsit rămăşiţele pământeşti ale lui Antonescu scoase afară. Au fost îngropate la loc“, a confirmat Constantin Ţânţariu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Teleorman.


 


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating  rating  rating  rating  rating
(571 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate





Anul I - ediţia nr. 177
Copyright © 2016 - 2017 ŞtireaPH
Actualizat la 30 august 2017
Responsive website newspaper by eng. Constantin Ianc
Statistii ŞtireaPH