Noi interpretări despre bătălia de la Posada


14 august 2016

Confruntarea decisivă dintre armata munteană condusă de voievodul Basarab I şi oastea ungară în frunte cu regele Carol Robert de Anjou a rămas o enigmă în ceea ce priveşte locul desfăşurării şi a stârnit vii dezbateri în istoriografie. Principalul izvor referitor la evenimentele sângeroase din perioada 9 – 12 noiembrie 1330, Cronica pictată de la Viena, a apărut prea târziu în timp şi prea departe geografic pentru a putea să ofere suficiente elemente pentru o identificare exactă a câmpului de bătălie.

O cale cotită nu spune prea multe. Teoria clasică susţine o amplasare a locului pe drumul dintre Curtea de Argeş şi Sibiu, undeva în zona localităţii Perişani. S-a calculat distanţa dintre Curtea de Argeş şi Sibiu pentru a se ajunge la concluzia că oastea maghiară avea de străbătut numai 100 km până în oraşul săsesc pentru a se pune la adăpost. Cercetătorul Nicolae Constantinescu a mers şi mai departe cu precizia localizării şi a propus microregiunea Boişoara – Câineni.

Autorul aduce în sprijinul variantei sale şi o informaţie a unui călător polon din secolul al XVI-lea că lupta s-ar fi dat la două zile de Sibiu. Greu de crezut că putea cineva să considere Boişoara chiar aşa de departe de oraşul german, chiar şi în condiţiile deplasării în ritmul pedestrimii. După unele calcule, localitatea Câineni se afla la numai 40 km de zidurile de refugiu. În plus, zvonurile despre sosirea regelui ar fi dus la deplasarea de trupe spre trecătoare şi nu se impunea retragerea până în urbea de pe Cibin. Informaţia tardivă nu are vreo valoare istorică. Orice defileu din Carpaţii Meridionali, circulat mai intens în perioada medievală, a fost analizat cu minuţiozitate, cercetătorii fiind atraşi şi de un fel de patriotism local. Mai aproape de adevăr a fost istoricul Constantin Rezachevici prin alegerea drumului îngust dintre Orşova şi Mehadia.

Izvoarele istorice sunt relativ imprecise din punct de vedere geografic, dar informaţiile oferite par că descriu Poarta Orientală şi defileul Timişului. Zona abruptă şi împădurită din zona comunei Teregova era singura rută de retragere a armatei maghiare şi oştenii lui Basarab I au atacat-o permanent până la zdrobirea administrată la ieşirea din defileu în zona localităţii Slatina. Drumul era extrem de îngust şi, după descrierea unui călător străin, nu permitea trecerea a doi călăreţi unul pe lângă celălalt. Era aproape de nestrăbătut noaptea fără sfaturi din partea oamenilor de prin partea locului. Geografia este de partea acestei teorii. Şi izvoarele istorice amintesc că lupta s-a dat la ieşirea forţelor maghiare din Ţara Românească, într-o regiune aflată în dispută. Chiar dacă formularea era imprecisă după standardele actuale, datele par să indice zona Banatului de Severin şi singura rută de retragere spre Timişoara. Dacă voievodul Basarab a ales să dea atacul în regiunea Poarta Orientală şi defileul Timişului, a demonstrat multe calităţi specifice unui geniu militar.

A ales poziţiile dominante astfel încât propriile trupe să sufere pierderi cât mai reduse şi loviturile săgeţilor să fie cât mai precise. A folosit cu abilitate terenul prin bararea cu copaci doborâţi a zonelor mai accesibile inamicului. Răbdarea s-a dovedit a fi principala virtute a domnitorului muntean. A ales chiar ultimul loc unde putea să dea lupta, dar ostaşii maghiari nu se gândeau decât cum să ajungă mai repede la căminele călduţe, unde să petreacă o nouă iarnă lungă şi plăcută în mijlocul familiilor.  

A fost un dezastru militar complet, regele abia scăpând cu viaţă după ce şi-a schimbat hainele cu ale unui supus, ucis cu cruzime de soldaţii români ce îşi pierduseră rudele şi gospodăriile din cauza poftei de mărire a unui conducător ahtiat de putere în numele unui religii monoteiste şi agresive. Cum un popas principal amintit în izvoare al regelui fugar a fost la Timişoara, teoria despre lupta desfăşurată în microregiunea Poarta Orientală – Defileul Timişului rămâne singura valabilă.


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating
(96 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate





Anul I - ediţia nr. 177
Copyright © 2016 - 2017 ŞtireaPH
Actualizat la 30 august 2017
Responsive website newspaper by eng. Constantin Ianc
Statistii ŞtireaPH