Tabla Buţii – poarta uitată spre Ţara Bârsei


1 august 2016

Tabla Buţii (Ceraşu, Prahova) este o trecătoare montană situată la o altitudine de 1360 m, în Carpaţii de Curbură,  între masivul Ciucaş şi Munţii Buzăului. Povestea acestor locuri este foarte interesantă şi demnă de descoperit la fiecare pas.

Până în 1789, de pe Valea Prahovei nu se putea trece în Transilvania, deoarece drumurile din munţi erau accidentate şi impracticabile. Trecerea se făcea pe lângă cetatea Tabla Buţii, pe vechiul drum roman din Vârful lui Crai (Muntele Tătaru) . Toponima locului vine de la tablele ştanţate aplicate pe butoaiele(buţii) cu marfă.

În Dacia romană,  zona forma limita de sud-est a Imperiului Roman şi era o importantă cale militrară şi strategică. Acum, în comuna Mâneciu-Ungureni se poate admira tezaurul de monede dacice, iar la Drajna de Sus, castrul roman.

La începutul Evului Mediu se cunosc mai multe întărituri în zona trecătorii şi chiar o cetate: Cetatea Buzăului sau Tabla Buţii – în izvoarele româneşti şi Cruceburg /Kroizburg în documentele maghiare(secolul al XIII-lea).   Se crede că numele cetăţii este dat de Biserica Catolică din Prejmer (jud.Braşov), a cărei obşte avea obligaţia de a întreţine şi de a asigura paza cetăţii . O ipoteză occidentală susţine că Tabla Buţii a fost ridicată de Cavalerii Teutoni, între 1211 şi 1225.

Cetatea, pe latura estică, era inaccesibilă, însă celelalte trei laturi erau pe un platou cu denivelări domoale, iar carele cu marfă ar fi trecut chiar prin mijlocul cetăţii. Frecventele năvăliri ale tătarilor din anii 1241 până în 1658 au produs stricăciuni capitale cetăţii, azi fiind ruinată.

Trecătoarea a susţinut şi scopuri neprădalnice, astfel în 1534 şi 1542, domnul Molodovei, Petru Rareş trece spre cetăţile lui din Transilvania. În 1599 domnul muntean, Mihai Viteazul urcă la Tabla Buţii şi coboară în Ţara Bârsei, la prietenului său Ioan Beldy – nobil maghiar, conform lucrării lui Pavel Binder ”Contribuţii la localizarea Cruceburgului”.

Intrarea României în Primul Război Mondial face ca văile Tablei Buţii să răsune  de strigăte disperate de libertate şi unire.  În august  1916, campaniile militare din trecătoare reuşesc să alunge inamicul din Ţara Bârsei şi Braşov. În urma bătăliilor, românii au adunat morţii ambelor tabere şi i-au îngropat acolo unde s-au jertfit, pe plaiurile de la Tabla Buţii. În 1919, spravieţuitorii luptelor au decis să construiască un cimitir, ca semn al omagiului, recunoştinţei şi preţuirii istorice.

Din 1922,  pe 6 august,  când creştinii prăznuiesc  Schimbarea la Faţă a Domnului, se organizează pelerinaje şi ceremoniale militare şi civile în amintirea acelor evenimente.

 

SURSA: turismistoric.ro


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating  rating  rating  rating  rating
(906 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate



Comentarii:

 
avatar Adrian 0  

Unde se poate vedea tezaurul de monede dacice de la Maneciu? Unde e expus? Ceva detalii despre descoperire?

(16 mai 2017 19:32:11)




Anul I - ediţia nr. 177
Copyright © 2016 - 2017 ŞtireaPH
Actualizat la 30 august 2017
Responsive website newspaper by eng. Constantin Ianc
Statistii ŞtireaPH